Cabana Mirajul Apusenilor este situate la 5 km de Lacul Beliș-Fântânele este un lac artificial de acumulare din Munții Gilăului, județul Cluj.
A fost amenajat în perioada 1970-1974 cu scop hidroenergetic, pe cursul râului Someșul Cald. Are o suprafață de 9,8 kmp și o lungime de 13 km, fiind situat la o altitudine de 990 m. Pe malul lacului se află stațiunea turistică Beliș-Fântânele.
Lacul Beliș-Fântânele este situat în vestul județului Cluj, în partea nordică a munților Apuseni, la confluența dintre munții Gilăului (est), munții Vlădeasa (vest) și Muntele Mare (sud).
În perioada 1970-1974 locuitorii vechii comune Beliș au fost nevoiți să se strămute pe actualul amplasament al satului. Cătune, precum Milioan, Pleș, Dădești, Bolojești sau Giurcuța de Jos, sunt acum de domeniul amintirii și doar în verile foarte secetoase, când nivelul apei lacului scade foarte mult, se pot vedea ruinele caselor abandonate de moți, cele mai celebre fiind ruinele fostei biserici din Giurcuța de Jos.

Crucea Iancului de la Mărişel a fost ridicată iniţial din lemn, în 1924, la aniversarea a 100 de ani de la naşterea lui Avram Iancu, de către fraţii Vasile, Ioan şi Gavril Crişan, fiind ulterior înlocuită, de aceiaşi oameni inimoşi, cu o cruce de piatră.
În toamna anului 1940, după Dictatul de la Viena şi cedarea părţii de Nord-Vest a Transilvaniei, crucea a fost demontată, adusă în sat şi ascunsă, de frica răzbunării horthyste.
După retragerea trupelor horthyste şi restabilirea frontierei de stat dintre România şi Ungaria, rezerviştii din Batalionul Someş, cu sediul în Beliş, ajutaţi de locuitorii din Marişel, au ridicat o nouă Troiţă de piatră, în locul unde s-au aflat anterior celelalte două monumente.
Troiţa a fost sfinţită la 24 iunie 1944, în cadrul unui ceremonial militar-religios. În jurul acestei troiţe, numite Crucea Iancului, se adună moţii, an de an, pentru a cinsti victoria înaintaşilor şi pe Crăişorul Munţilor. Şcoala generală din Mărişel se numeşte ”Pelaghia Roşu”.

Cascada Răchiţele. Căderea de ape mai este cunoscută şi ca „Vălul Miresei” şi măsoară peste 30 de metri.
Iarna, când peretele stâncos îngheaţă, zona cascadei este un loc excelent pentru escaladă pe gheaţă.
Ca multe dintre locurile superbe din munţi, şi acestă cascadă are parte de o legendă a ei. Se spune că, demult, o mireasă ar fi căzut de pe stâncile abrupte din zona unde este cascada, iar voalul ei a rămas agăţat pe stânci. Acolo, nuntaşii s-au oprit şi au început să plângă, astfel formându-se cascada.
În realitate, însă, numele de „Vălul Miresei” vine de la asemănarea puternică dintre forma cascadei şi celebra piesă vestimentară purtată de femei în ziua nunţii.
Localitatea Răchițele se situează în Munții Apuseni, la poalele Masivului Vlădeasa. Este accesibil din orașul Huedin, care este situat pe șoseaua  E 60, între orașele Cluj-Napoca și Oradea.  Din centrul orașului Huedin se urmează traseul: Călata – Mărgău – Răchițele. Drumul este asfaltat până în Răchițele, fiind practicabil și iarna.
La Cascada Răchițele (Vălul Miresei) se ajunge pe un drum forestier, spre dreapta din centrul satului Răchițele.

Unul dintre cele mai cunoscute obiective turistice din Munţii Apuseni  este  Gheţarul de la Scărişoara sau Uriaşul de Gheaţă.
Acesta se găsește în Parcul Natural Apuseni, la distanţă de doi kilometri de Gârda de Sus. În anul 1938, peştera a fost declarată monument al naturii din România.
Aceasta are o lungime de 700 de metri, cu portalul înalt de 24 de metri şi o vechime de 3.800 de ani. Atracţiile Gheţarului din Scărişoara sunt: Sala Mare, Biserica şi o sală cu stalagmite de gheaţă. De la Valea Arieşului Mare din Câmpeni sunt 32 de km, pe DN 75, până în Gârda de Sus, iar din Albac 14 kilometri până în Gârda de Sus, apoi circa 10 km, urmând indicatoarele, pentru a ajunge la Ghețar.